Pierderea în greutate va ajuta hipertensiunea pulmonară

Cele mai frecvente boli bronho-pulmonare: ce le declanșează și cum le recunoaștem? Aceste boli reprezintă și una dintre principalele cauze de deces: Organizația Mondială a Sănătății arată că peste 4.

• Totul despre Dispnee: Ce este, simptome si cum o tratezi | calivitadoviro.ro
• Slabiciunea muschilor respiratori Dispneea la femeia gravida Dispneea este o problema frecventa la femeia gravida, fiind determinata de modificarile normale ale sarcinii.
• Cele mai frecvente boli bronho-pulmonare: ce le declanșează și cum le recunoaștem? - Smart Medical
• Pierzi în greutate de la sânii tăi
• Hipertensiune arterială - Wikipedia

Afecțiunile bronho-pulmonare definesc un grup de boli care se manifestă la nivelul aparatului respirator, astfel că pot afecta căile respiratorii, țesutul plămânilor sau circulația sângelui. Fumatul, poluarea, infecțiile sau fondul genetic se află printre principalii factori de risc asociați acestor boli.

Simptomele acestor boli pot varia de la persoană la persoană și se pot modifica de-a lungul timpului. În cazul afecțiunilor cronice de exemplu, simptomele au de regulă o evoluție treptată și se înrăutățesc progresiv, în timp ce bolile acute sunt însoțite positivitatea pierderii în greutate simptome care pot fi de la pierderea în greutate va ajuta hipertensiunea pulmonară până la severe.

Simptome: respirație șuierătoare, imposibilitatea de a inspira suficient aer, tuse, senzație de strângere în piept Factorii care duc în general la declanșarea astmului sunt alergenii, praful, poluarea, stresul sau exercițiile fizice. Cauzele exacte ale apariției astmului bronșic nu sunt cunoscute, însă se consideră că genetica joacă un rol important, de aceea riscul de declanșare a bolii crește dacă există cazuri de astm în familie.

În același timp, alți factori de risc pot fi alergiile, supraponderea, fumatul, respectiv expunerea frecventă la poluanți.

De obicei, astmul apare în copilărie, însă se poate declanșa și mai târziu. Deși afecțiunea nu poate fi vindecată, medicamentele pot ajuta la controlul simptomelor, astfel încât majoritatea persoanelor care suferă de astm reușesc cu succes să țină sub control boala.

Cele mai frecvente boli bronho-pulmonare: ce le declanșează și cum le recunoaștem?

Persoanele cu BPOC prezintă de regulă una sau ambele dintre următoarele afecțiuni: Bronșită cronică: spre deosebire de bronșita acută, care apare în urma unei răceli sau sinuzite, bronșita cronică este mai gravă, deoarece nu dispare niciodată. Aceasta provoacă inflamarea tuburilor bronhice în plămâni, crescând producția de mucus. Simptomele bronșitei cronice includ: tuse frecventă, tuse cu mucus, dificultăți în respirație, durere și presiune în piept; Emfizem: această boală afectează alveolele din plămâni.

Când sunt sănătoase, alveolele pulmonare sunt puternice și flexibile. Emfizemul le slăbește și le scade elasticitatea, provocând în cele din urmă rupturi ale țesutului.

Simptomele emfizemului includ: dificultăți în respirație, respirație șuierătoare, senzația de incapacitate de a inspira suficient aer; BPOC este o boală incurabilă, progresivă, cel mai adesea cauzată de fumat, deși are și o componentă genetică puternică.

Alți factori de risc includ: expunerea la fumul de țigară fumatul pasivpoluare, expunerea profesională la praf, fum și vapori. Simptomele BPOC se agravează în timp, cu toate acestea, tratamentele pot ajuta la încetinirea progresiei afecțiunii. Această categorie include peste de tipuri de afecțiuni pulmonare, printre care: sarcoidoza, fibroza, pulmonară idiopatică, histiocitoza x, bronșiolita obliterantă.

Articole similare

Modul în care aceste boli afectează plămânii este similar: apar cicatrici pe țesutul pulmonar, care se inflamează și devine rigid. Țesutul cicatrizat se dezvoltă în interstițiu — spațiul din plămâni între saculetele de aer.

Pe măsură ce cicatricile se extind, plămânii devin mai rigizi, deci nu se pot relaxa și contracta la fel de ușor cum se întâmplă în mod normal. Simptome: tuse uscată, senzația de lipsă de aer în procesul de respirație, respiratie dificilă; Factorii de risc asociați acestor boli includ: istoricul familial, fumatul, expunerea la azbest sau alți poluanți inflamatori, expunerea la radioterapie.

Meniu cont utilizator

Din păcate, aceste boli nu sunt vindecabile, însă tratamentele existente ajută la încetinirea evoluției lor. Mutațiile genetice, medicamentele și bolile congenitale ale inimii, dar și alte afecțiuni pulmonare, cum sunt BPOC și boala pulmonară interstițială pot provoca hipertensiune pulmonară. Dacă este lăsată netratată, această afecțiune poate duce la complicații precum formarea de cheaguri de sânge, aritmie și insuficiență cardiacă.

Simptome: senzația de lipsă de aer în procesul de respirație, dureri în piept, amețeli, oboseală, ritm cardiac rapid, umflarea gleznelor; Deși nu poate fi vindecată, hipertensiunea pulmonară poate fi ținută sub control cu ajutorul tratamentelor pentru scăderea presiunii din sângele arterial.

În loc să fie alunecoasă și cu o consistență apoasă, la cei care suferă de fibroză chistică secreția mucoasă este groasă, lipicioasă și în exces. Acest mucus se poate depune în plămâni și poate îngreuna astfel respirația, permițând astfel dezvoltarea unor bacterii mult mai ușor și prin urmare, crește riscul unor infecții la nivelul plămânilor.

Simptomele încep de obicei în copilărie și includ: tuse cronică, respirație șuierătoare, respirație sacadată, tuse cu mucus, transpirație în exces, infecții frecvente ale sinusurilor. În momentul actual nu există o soluție pentru vindecarea fibrozei chistice, dar tratamentul ușurează simptomele și ajută la încetinirea progresiei. Aceste microorganisme cresc și se dezvoltă în plămâni, astfel încât alveolele se inflamează și se pot umple cu lichid, care perturbă fluxul de oxigen.

De cele mai multe ori, recuperarea durează câteva săptămâni, totuși,există situații în care boala persistă și chiar poate pune în pericol viața.

Deși pneumonia poate afecta pe oricine, mai expuși în fața bolii sunt cei ai căror plămânii sunt deja vulnerabili din cauza fumatului, care au un sistem imunitar slăbit, o altă probleme de sănătate sau au suferit intervenții chirugicale. De cele mai multe ori, pneumonia se vindecă: antibioticele și medicamentele antivirale, alături de odihnă, aport suficient de lichide, ajută ca boala să treacă.

În unele cazuri, însă intervin episoade recurente de pneumonie, devenind o boală cronică.

Navigare principală

Simptome: tuse cu sânge, noduli limfatici umflați, frisoane, febră de durată; În cazurile cronice, simptomele pot continua o lună sau chiar mai mult și în ciuda unui tratament cu antiobiotice, manifestările bolii pot reveni. Afecțiunea este caracterizată printr-o creștere anormală a celulelor din plămâni, dezvoltându-se treptat tumori, care pe măsură ce cresc și devin tot mai numeroase afectează funcționalitatea plămânilor. În cele din urmă, celulele canceroase se pot răspândi în alte zone ale corpului, unde formează metastaze.

De cele mai multe ori, cancerul bronho-pulmonar nu prezintă simptome în stadiile incipiente, făcându-l dificil de depistat. Chiar și când apar semne specifice, acestea pot fi confundate cu alte boli — de exemplu o tuse puternică poate fi un simptom al cancerului bronho-pulmonar, dar poate fi provocată și de alte afecțiuni pulmonare.

Simptome posibile: respirație șuierătoare, respirație sacadată, pierdere în greutate inexplicabilă, tuse cu sânge; Factori de risc: fumatul, expunerea la substanțe chimice periculoase prin inhalare, istoricul familial de cancer pulmonar sau au alte tipuri de cancer; Tratamentul depinde de tipul de cancer și de stadiul bolii.

De regulă, planul terapeutic include o intervenție chirurgicală pentru a pierderea în greutate va ajuta hipertensiunea pulmonară tumora, chimioterapia și radioterapia, precum și noi medicații, precum terapii țintite sau imuno-oncologice. De aceea, pentru a reduce riscul unor astfel de boli și pentru a vă proteja sănătatea plămânilor, este recomandat să: Nu fumați sau renunțați la fumat.

Hipertensiune arterială

Evitați fumatul pasiv. Reducerea expunerii la poluanți în mediul înconjurător, la locul de muncă și în locuință; Adoptați un stil de viață activ, cu mișcare regulată și o alimentație sănătoasă Vă spălați pe mâini în mod regulat, evitați să vă atingeți fața și contactul cu persoanele bolnave Faceți anual vaccinul antigripal, dacă vă aflați în grupele de risc Efectuați periodic un control de rutină, iar dacă sunteți între persoanele expuse unui risc mai ridicat să verificați cu medicul de specialitate ce opțiuni de screening există În cazul în care vă confruntați cu simptome precum cele descrise mai sus, este foarte important să vă adresați medicului.

Diagnosticate din timp, în fazele incipiente, aceste afecțiuni pot fi controlate mult mai eficient, astfel încât impactul asupra calității vieții să fie cât mai redus.

Ultimele articole.