Pierderea în greutate după tfmr, Bogdan, Ioan, Letopisețul Lui Azarie PDF

Sedinfrle dekt 16, 23 30 1«nuarie ALta analele dela Distrito, cât si letopisetul dela Slatina stint cu- noscute numai In câte un singur manuscris: cele dinthi iiì manu- scrisul lui Maneo Wudov dela Tulcea, dupa care le-am publicat la In «Cronice inedite atingaoare do ktoria Homiinilor», al doilea in manuscrisul Academiei duhovnicesti din Chiev, dupâ care 1-am publicat la In «Vechilo cronico moldoven Ureche».

Socot acum anul dela lanuarie i pun In loc de Analele A. Mentoriile Seel- IsIonice, www. Cunoscute Inch dela printr'o publicatie a istoricului polon W. Wójcicki, ele au fost editate din nou la sub titlul «Cronica cea mai veche a Moldovel» de räposatul B. Hasdeu In «Arhiva istoricä a României», torn. III, si reeditate de mine la sub titlul «Cronica moldo-polonä» dupä o copie a muzeului Czartoryski din Cracovia, iar la dupa insus autograful lui 13rzeski, care se pästreazä astäzi in biblioteca imperialä din St.

Pe- tersburg Vechile cronice moklovenesti pelnet la Ureche, p. Am puteà numi, mai exact, aceastä cronicá traducerea po- long a analelor putnene".

Un siniplu extras din analele putnene, i anume dintr'o redactiune ce mergeä pänä la suirea In scaun a lui Bogdan Orbul, precedate de o legenda despre originea Moldovenilor dela Roma, este Cro- nica anonima, scrisä in imperiul moscovit pe la inceputul sec.

Valoa- rea istoricA a acestei cronice e aproape nut-a; ea are oarecare in- semnAtate numai ca produs literar rusesc din acel secol 2 si ca dovada de interesul ce incepusera sä aibä Rusii pentru Moldova dela incuscrirea lui Ivan Vasilievici, marele eneaz al Moscvei, cu Ste- fan cel Mare in Analiza cronicei lui Ureche saudupä cercetärile recente ale d-lui C. Giurescu 3 a lui Ureche i Simion DascAlul, scrisä cam pe laIn cea mai mare parte dupä analele si cronicele in- terne an terioare, ce fuseserà traduse, unele In rornâneste de Eustra- tie logofätul, allele In latineste si ungurete de scriitori necuno- 1 Cf.

II, p. AuaRemin llayra, pe anulfasc. Tgasesim, Bompecenexoti. XVI si inceputul sec.

XVII, analiza ace- stei cronice a dovedit eh, afarh de analele i cronicele mentionate, au existat In Moldova, prin sec. XVI, F. Ash d.

Informatii suplimentare

Un manuscris ghsit de curând In biblioteca imperialrt din St. Pe tersburg vine sh confirme acum aceastä prosupunere, descoperin- du-ne o parte Inch necunoscuth din izvoarele «letopisetului moldo- venesc» al lui Ureche, aceea care tratà istoria Moldovei dela Ste- fan Hares phnä la Petru Schiopul, Acest manuscris ne descopere un nou cronicar din scoala lui Macarie, pe chlughrul Azarie, cunoscut pánh acum numai din douh citate ale unui co- pist dela 2i o nouà reclactiune a cronicei lui Macarie F,4 a analelor putnene.

E vorba çle o rämäsith irnportanth a istoriogra- riei moldovene din sec. XVI, care merith sh fie publicatä, tradusä si interprotatä cu toath atenliunea. Ca toate celelalte cronice moldovenesti In limbo, slavh, ash si cro- nica lui Azarie se gäseste intr'un sbornic codex miscellaneus de ori- gine chlugäreasch, la un loc cu alte tratate de cuprins religios, apo- crif i istoric.

XVI sau Inceputul sec.

Dela f. Iorga si C. Giurescu, care in brosura citatä, p. Giurescu, I. Nicolae, altul pentru sf. Nu existä nici o notith asupra locului unde s'a sells sau asupra persoanei care a scris acest sbornic. Particularitátile lui caligrafice aratì c e scris intr'o mânästire moldoveneascA din lara de sus.

IM Proiect Bucsa Culisanta

S'ar puteh presupune, dupä slujba i paraclisul lui Joan cel Nou, scris la Suceava, uncle se phstrau moatele acestui sfânt. Dar memoria liii se serbil, de bunä seamá, si in alte mânástiri sau bi- serici, nu numai In cele din Suceava. Mail de aceasta, mânásti- rile din thrgul Sucevii n'au fost, precát stim, niciodatá focare de Invätäturä, teologicá, cum au fost de pildá cele din Neamt, Bistrita, Pumna i altele.

In 8 zile. Si s'au dus pierderea în greutate după tfmr Noevri In 20 zile».

Bogdan, Ioan, Letopisețul Lui Azarie PDF

Notitele sunt necomplete, deoarece In sbornic lipseste Intreaga tetrada a doua, pe filele cäreia se continua insemnarea delaiar din tetradele 4, 5 F;A 6 s'au pästrat, In loc de 24, numai 12 file, dintre cari cea din urmä are signatura 1 ; din pricina aceasta s'a pierdut inceputul Insemnärii dela Din cuprinsul celor dou'd Insemnäri rezultä cit manuscrisul, pe vrernea ocupatiunii ru- sesti sub Grigorie II Ghica, SeptemvrieOctomvriese aria In Iasi 2 si cä la el a fost trecut In inventarul mänästirii Nicoritä din acest oras.

Biserica Nicoritä existä i astäzi. Nici celelalte Insemnäri din manuscris nu dau nici un indiciu precis, d. Nu se stie nici de undo, nici de cine a lost adus manuscrisul la biblioteca im- perialá din St. D-1 I. By6kov, seful sec iunii manu- scriselor, care are meritul de a fi descoperit textele ce ne intere- seazá pe noi si a fi atras atentiunea d-lui A.

Jacimirskij asupra 1 Afar5 de acestea, mai lipsesc din tetrada quaterniunea intaia cele doua file dela inceput.

Cât de mult a refuzat dieta și a începe să-mi trăiesc viața m-a ajutat să pierd 40 de kilograme

Tetradele a K sunt toate intregi. Din al doilea lipsesc cu totul tetradele 4 si 5, iar din tetrada a noua lipseste foaia dela sfarsit, cea cu care se incepeh cronica pe scurt dela Adam, cäci f. Se pierderea în greutate după tfmr cA douh dela Inceputul ei rámáseserä, goale si cà numerotatia :II a fost pea in urmä pe filacu o alt5 manä decat cea care a scris i pe fila Tetrada 17 are 12 file, a a si a a lipsesc, a aa au cate 8 file; din aceasta din urrnA cele sase dela inceput cuprind-sfarsitul letopisetului moldovenesc, a aptea lipseste, pagina Inthia dintr'a opta e nescrisä, iar pe pagina a doua, cu sign.

K-3, incep aintrebärile i räspunsu- rile». La tetradele ce cuprind letopisetul moldovenesc sunt vreo douä intervertiri de foi, lesne de recunoscut: astfel f. Notez aci câ sbornicul are douä numerotatii moderne: una îi dä,alta de file.

Kog5Iniceanu, ed. Pe Pierderea în greutate după tfmr i pe Dumitrascu ii numeste Neculcea ala Moscali insträinatip p.

Încărcat de

Trebue sä renuntam dar deocamdatä la putinta de a determinh mai de aproape locul i timpul in care s'a pierderea în greutate după tfmr sbornicul dela Pe- tersburg. At Ata putem afirmA cu sigurantä, eh el nu e mai vechiu decht sfäritul sec. XVI, nici mai nou decát Inthia jumatate a sec. Sâ analizAm acum cele douä texte istorice ce le editäm dintr'in- sul i cari, luate la un loc, pot fi privite ca un manual moldove- nesc din sec.

XVI de istorie universalä si nationalh.

Ele sunt co- piate de aceeas mäná si puse intr'aclins unul duph al tul, ea si in sbornicul dela Chiev. Textul eel dintâiu este cunoscuta Ardtare n scurt a celor tdmplate dela Adam kind in one le noastre, care, sub diferite versiuni, serveste de introducere la o sumh de anale sârbesti din sec.

Ea merge phnä la Manoil Paleologul Jacimirskij, docent pentru filologia slavä, si romana la Universitatea din Petersburg, a avut bunätatea sä m informeze in vara anului trecut despre aceastä descoperire si a provocat astfel cillätoria mea la Petersburg.

Bine ați venit la Scribd!

D-sa a pregätit i un studiu asupra letopisetului lui Azaiie, in care se ocupä mai ales de forma literarg a cro- nicelor moldovenesti in limba slavä. Partea din acest studiu care trateazä, despre anale, si in deosebi despre raportul din punct de vedere literar al analelor bistritene cu cele- lalte, va ieì in Archiv für siavische Phdologie, vol. XXX, p. Eine Untersuchung ilber die Re- daktionen und Kritik der Texte.

D-1 A. Jacimirskij e un foarte bun cunoseätor al manu- soriselor slavo-romäne si al literaturii noastre vechi. Voiu profità de o altä ocazie spre a aduce la cuno- stinta publicului românesc aceste studii printr'o bibliografie, cu atät mai mult cä, dupá räposatul P. Syrku, d-1 Jachnirskij este singurul invätat rus care urmäreste cu inte- res i cu simpatie miscarea literarä dela noi si dá publicului rusesc informatii obiective asupra ei. Jagie care le-a edi- tat Intâias datá In Archiv f.

Phi lol. II, dup5, un manuscris sârbesc din sec. Stojanovie, le-au numit analele dela Cetinje. Acest din urmä a reprodus cronica universalá, din care prof. Beograd Deosebirile intre textul cel nou si cel dela Slatina nu sunt mari: In partea ce corqine analele sârbesti ele sunt foarte neinsemnate 1In partea generalä ele se reduc la expunerea mai prescurtatä a genealogiilor dela Adam Oa, la Isus Navi si la omiterea hotärlrilor celor sapte soboare ecumenice.

Despre acestea se aminteste numai anul si locul, Impäi atii sub cari s'au tinut si numärul sfintilor pä- rinti cari au luat parte la ele, Intio forrnä cevA, mai prescurtatä decât In manuscrisul dela Odessa. Spolllenik, HI, p.

Ele trebue sä fi fost Insä iden- tice cu cele din textul dola Odessa, care ar urnpleà cam douá pa- gine din manuscrisul dela Petersburg, adecä tocmai fila care lip- seste din tetrada a noua a acestui manuscris cf. Le-am Intregit dar In editia noastr5, dupä a lui L. Dup5, editia textului dela Chiev Archiv f.

1. Pagina principala Cât de mult a refuzat dieta și a începe să-mi trăiesc viața m-a ajutat să pierd 40 de kilograme Povestea inspirată a lui Jamie Mendell este dovada că trebuie să-ți transformi perspectivele înainte de a-ți putea transforma corpul.
2. Cel mai bun mod de a pierde grasimea alei
3. Pierde rapid coapsa de coapsă
4. Spre deosebire de turnarea in forme temporare unde atentia tehnologiei se pune pe conceperea modelului asamblatin cazul utilizarii Formelor permanente efectul principal consta in proectarea formei de turnare cochile Formele de turnare permanente sunt mult mai scumpe decat cele temporare deoarece ele sunt confectionate din materiale durabilegreu de prelucrat si sunt capabile sa permita reutilizarea formei.
5. Cum să pierdeți grăsimea buricului pentru bal

Ea se justifica Insä prin douä motive: a sbornicele mol- dovenesti dela Chiev si Petersburg coutin una din cele mai vechi redactluni ale analelor sârbesti, intratá In manuscrisele moldovenesti pe vremea lui Stefan cel Mare si râmas5, ash, Mr5, continuArile si modificärile suferite do aceastä redactiune In manuscrisele din Ser- bia sau din alto teri locuite de Sârbi.

AO, find, pentru stabilirea definitiva a acestui text, o nouä copie, pus5, la dispozitia invátati- lor särbi, va ii totdeauna binevenitä. XV, si e bine ca ele sä fie cunoscute la noi In cereuri mai largi 1.

Ele dau o idee destul de exactá de problemele istoriee gene- cari preocupau lumea noasträ cärturáreascá In sec. XV si ralt3 XVI, Inainte de contactul mai deaproape cu cultura poloná si a- puseaná, adecä cu cultura renasterii.

Cine va ceti astázi traducerea acestei «cronice universale», se va intrebä mirat: cum a fost cu putintä, ca o expunere atât de seac5, si de neinteresantä, din punctul de vedere modern, sä intereseze pe cärturarii nostri din sec.

Analistii i cronicarii nostri din sec. XV si XVI aveau o educatie pur cálugäreascá. Am spus acl caAratarea tri scurt» a servit de izvor i lui Moxa. Asa find, Intelegern de ce istoricii-cAlughri din mânästirile moldo- venesti aratä inheres numai pentru istoria prescurtatä a Evreilor cronologia seacä a regilor tor, pentru istoria imperiului persan, a lui Alexandru oel Mare si a diadohilor; Intelegern pentru ce la istoria imperiului roman ei dau atentie numai faptelor ce sunt In leghturá cu devoltarea crestinismului, pentru ce din istoria Glamour body slimming tului ii intereseazä iaräs mai mult luptele pentru coclificarea ade- väratei credinte sau a «pravoslaviei» i progresele rnonahismului.

Asa frind, Intelegem de ce acesti vechi analisti se multurriesc sä In- registreze despre Traian numai cuvintele «au domnit 19 ani si 6 luni», pecând la luarea Consiantinopolei de cruciati ei ofteazä Im- preunä cu Grecii pentru marea nenorocire a acestora de a fi fost si- liti sä porneneasch in biserici, la «porneneste doamnen, pe Papa dela Roma; lntelegem de ce din istoria Terii-Românesti si a celorlalte state din jurul lor ei n'au introdus In copiile lor nimic nou, ci s'au multumit ou ce au gäsit deagata In analele sarbesti, aduse dela sudul Dunärii; intelegem, In starsit, de ce ei nu stiu nimic din marile evenimente, petrecute In apusul Europei, cari au schimbat fata lurnii moderne.